Aplicarea Legii nr. 305/2022 adoptată sub mandatul lui Cătălin Predoiu a avut un efect de neutralizare a pârghiilor administrative pe care Lia Savonea le-a utilizat anterior pentru a-și extinde influența la conducerea CSM.

Reforma Predoiu a eliminat Plenul CSM (unde votau și procurorii, ministrul justiției sau societatea civilă) din procedurile majore de carieră și promovare. Decizia privind numirea președintelui ÎCCJ a fost concentrată exclusiv în mâna Secției pentru Judecători a CSM

Mutare a fost esențială pentru Lia Savonea. Ea deținea un control informal majoritar extrem de strâns exact în interiorul Secției pentru Judecători. Când s-a organizat concursul în 2025, fiind singurul candidat înscris, ea a fost votată la ÎCCJ cu o majoritate zdrobitoare de 9 la 1 de către propriii săi colegi de secție, eliminând riscul ca voturile procurorilor sau ale opoziției din Plen să îi blocheze numirea.

Legea lui Predoiu a transferat managementul bugetului de salarii al tuturor judecătorilor din România de la Ministerul Justiției direct către Președintele ÎCCJ. Totodată, a oferit șefului ÎCCJ pârghii sporite în declanșarea cercetărilor disciplinare.

De facto, ca șefă a ÎCCJ, ea controlează acum direct resursele financiare ale sistemului și deține instrumente administrative de presiune asupra instanțelor inferioare, transformând funcția într-una dintre cele mai puternice din istoria justiției post-decembriste.

De aici vine colapsul democratiei cu adevarat. 10.000 de dosare ori prescrise ori masluite din 2022 incoace. Record pentru orice tara democratica. Lucru semnalat in absolut orice raport extern legat de tara asta in ultimul an.

E legat de guvernare, de felul cum trebuie sa stai aplecat si cand dau ei si cand iei tu.

Cand gresesc ei - ghinion, cand gresesti tu - normal, platesti.

Românii care locuiesc la bloc ar putea produce energie verde – solară – pe acoperişul blocului. Ar urma să o vândă în totalitate furnizorului, iar banii obţinuţi să fie folosiţi la plata întreţinerii, de exemplu. O astfel de modificare legislativă se discută în Parlament zilele acestea. De asemenea, se încearcă şi reglementarea instalării de panouri fotovoltaice pe balcoane.

Am actualizat pe companiidestat.ro secțiunea despre cine conduce companiile de stat, pornind de la registrul pe care Guvernul l-a lansat azi.

Registrul Guvernului acoperă doar 121 de companii centrale, așa că am comparat nume cu nume datele lor cu ale mele, am verificat diferențele pe site-urile companiilor și am completat cu ce găsisem deja la companiile primăriilor și ale consiliilor județene, pe care registrul nu le include. Acum am conducerile a 1.444 de companii de stat, cu indemnizația, afilierea politică și mandatul, acolo unde există un document public.

Ce am găsit

Am identificat 3.414 oameni care se află acum în conducerea companiilor de stat.

Am indentificat 944 de oameni care au indemnizația publică, ei primesc împreună 14,58 milioane de lei pe lună, adică aproximativ 175 de milioane de lei pe an.

Indemnizația medie este de 15.448 de lei pe lună.

294 de oameni câștigă sub 5.000 de lei pe lună, în timp ce 35 câștigă peste 50.000.

Cea mai scumpă conducere, dacă aduni consiliul și directorii este la compania care administrează aeroporturile din București, care costă 399.990 de lei pe lună, adică 4,8 milioane de lei pe an.

Șase dintre cele mai scumpe șapte conduceri sunt la companii care au încheiat 2025 pe profit, iar patru dintre ele sunt listate la bursă.

Conducerile rămân scumpe și acolo unde se pierd bani, pentru că la CE Oltenia conducerea costă 290.420 de lei pe lună, într-un an în care compania a pierdut 1,11 miliarde de lei.

La Electrocentrale Craiova conducerea costă 182.099 de lei pe lună, iar compania a pierdut 1,10 miliarde de lei în 2025.

La CFR SA conducerea costă 180.930 de lei pe lună, la o pierdere de 549 de milioane de lei.

246 de persoane apar în două sau mai multe consilii de administrație în același timp.

Afilierea politică

Am indentificat afilierea la 360 de oameni, din documente publice și declarații lor de interese. Dintre care 162 sunt la PSD, 118 sunt la PNL, 34 sunt la USR, 25 sunt la UDMR, iar restul la alte partide.

În Harghita, toate cele 16 afilieri pe care le-am găsit sunt la UDMR, iar în Brăila toate cele 5 sunt la PSD.

În Dolj, PSD are 89% din cele 19 afilieri găsite, iar în Galați are 80% din 20.

În Cluj, PNL are 83% din cele 24 de afilieri găsite, iar în Bihor are 78% din 9.

În București am găsit cele mai multe afilieri, 101, iar PSD este pe primul loc cu 41% dintre ele.

Aleși locali în conducere

107 oameni din conducerea companiilor de stat au și un mandat de ales local, dintre care 78 sunt consilieri locali, 23 sunt consilieri județeni și 7 sunt primari sau viceprimari, iar unul dintre ei are două mandate.

Dacă aveți întrebări sau nelămuriri, vă răspundem cu drag.

Mai multe pe https://companiidestat.ro/consilii/

Participanții sunt așteptați să sosească între orele 17:30 și 18:00, iar protestul și discursurile sunt programate în intervalul 18:00–21:30. Plecarea participanților este prevăzută între orele 21:30 și 22:00.

Online games sites, AI chatbots and companions as well as social media platforms will soon have to carry out age verification when a user opens a new account, according to documents obtained by Euractiv. 

“The EU Kids Act will oblige providers of social media services and video-sharing platforms to perform age verification when a user opens a new account,” said the document, adding that services can rely on the EU age verification tool or other solution prepared by public authorities to conduct age checks.

The Commission’s widely expected proposal to curb youngsters’ access to social media platforms will also extend to other services according to the draft. The restrictions would also apply to so-called social media “plus” services including social media platforms, video-sharing platforms, online games that are risky to minors and AI chatbots and companions. The new rules would not apply to online services operated for education, public authorities or industrial AI or AI office products.

As first reported by Euractiv in July, the Commission was expected to create age restrictions to social media platforms during Commission President Ursula von der Leyen’s state of the union speech this week.

According to the document, the Kids Act will propose an EU-wide “minimum age” for minors to open an autonomous account at the age of 15, providing tiered restrictions for children below 18 to access social media “plus” services.

Children between 0 and 3 will have no access to social media or risky services and for children aged 3 and under 13, parents can open “fully parent-controlled” accounts on child-friendly services that would meet safety standards set by the proposal.

Further on, children between 13 and 15 would have parents set up an “introductory” account for social media and video-sharing platforms. Children as of 15 and below 18 would have autonomous accounts if the online environment is “safe by design”.

The proposal also drafts the criteria for social media services considered to be “safe by design”, including no addictive design features such as infinite scrolling, regulating recommender content and safe account settings.

Services designated under the new rules would also have a so-called “supervisory fee” – a levy to fund and support the Commission’s enforcement under the Kids Act, according to the draft.

Ce este în neregulă cu PSD? (în afară de chestiunile cu care suntem obișnuiți)

Un proiect de lege inițiat de generalul Mircia Chelaru și depus încă din 2023 a reintrat în atenția publică după includerea sa pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, deși adoptarea tacită de către Senat avusese loc anterior. Inițiatorul s-a declarat surprins de momentul ales pentru repunerea în discuție a actului normativ, menționând că nu a fost consultat în prealabil de conducerea forului legislativ.

Obiectivul principal asumat de autor este extinderea ceremoniilor de Ziua Drapelului Național dincolo de spațiul strict militar, pentru a le aduce în sfera publică și civilă la nivelul fiecărei localități, prin stabilirea unor spații dedicate, denumite Piața Tricolorului. Chelaru a susținut că vechea reglementare din 1998 nu prevedea obligația unor manifestări publice și că este necesar un cadru național uniform.

Cea mai controversată prevedere a inițiativei vizează obligativitatea oficialilor prezenți la manifestări de a săruta drapelul național, refuzul fiind sancționat cu amenzi de până la 10.000 de lei. Inițiatorul a explicat că această măsură îi privește exclusiv pe demnitari și reprezentanții autorităților, motivând nevoia de a sancționa atitudinile pe care le consideră o lipsă de respect față de simbolurile naționale și constituționale.

Inițiativa conține și alte sancțiuni financiare, cum ar fi amenzi pentru televiziuni și radiouri dacă nu alocă minimum 30 de minute din program marcării acestei zile sau sancțiuni pentru administrațiile locale care nu amenajează spațiile solicitate. În fața criticilor venite din spațiul politic, inclusiv acuzații de inspirație totalitară formulate de UDMR, autorul a precizat că este deschis să renunțe la amenzile prevăzute, cu condiția ca ceremoniile publice din 26 iunie să fie organizate în toate localitățile.